Cunoștințe contemporane despre Dumnezeu, evoluție și sensul vieții umane.
Metodologia dezvoltării spirituale.

Bhagavad Gita/Conversația 5. Yoga renunțării

Conversația 5.
Yoga renunțării

Arjuna a spus:

5:1. O, Krishna, Tu propovăduiești sannyasa*, precum și yoga [faptei]. Spune-mi deslușit, pe care dintre ele ar trebui să o aleg?

Krishna, Domnul, a răspuns:

5:2. Sannyasa și yoga faptei conduc ambele la țelul suprem. Dar, yoga faptei este cu adevărat de preferat!

5:3. Să știi căci un sannyasi adevărat este acela care nu urăște pe nimeni și nu năzuiește la bunuri lumești. Dezbărat de contrazicerile firii, acesta se eliberează de legăturile existenței.

5:4. Cei care vorbesc despre sankhya și despre yoga ca despre două lucruri diferite sunt cei neștiutori și nu cei înțelepți: aceia care se străduiesc să dobândească chiar și numai una din ele, câștigă roadele de la amândouă.

5:5. Starea care se dobândește prin sankhya, se dobândește și prin yoga. Cei învățați înțeleg că sankhya și yoga sunt una și aceeași, în esență.

5:6. Dar să știi că fără yoga, o, tu cel cu braț puternic, sannyasa este greu de dobândit, pe când cel înțelept, prin yoga, ajunge repede în Brahman.

5:7. Cel ce se străduiește în yoga, unit [în conștiință] fiind cu Atman, care își stăpânește indriile și vede pe Atman în toate ființele, pe acela faptele nu-l înrobesc.

5:8. “Nu fac ceea ce nu e de trebuință!” — asta trebuie să știe cel ce e împăcat și cunoaște adevărul. Și dacă el vede și aude, miroase și pipăie, mănâncă, și merge, doarme și respiră,

5:9. dacă vorbește, dă sau primește, dacă deschide și închide ochii, își dă seama că sunt doar indriile care se mișcă între obiectele lor.

5:10. Acela care dedică toate faptele sale lui Brahman, fără a fi atașat de acestea, nu va fi niciodată pătat de păcate, așa cum frunzele lotusului nu pot fi udate de apă.

5:11. Yoghinii care renunță la faptele din lumea materială și la răsplata pentru ele, săvârșesc faptele cu trupul, conștiința, mintea și alte indrii, pentru a ajunge la cunoașterea propriului Atman [Sine].

5:12. Cel ce devine împăcat și nu năzuiește la răsplată pentru faptele sale, dobândește pacea deplină. Cel ce nu e împăcat, lucrând sub imboldul dorințelor și urmărind răsplata, acela este încătușat.

5:13. Cel întrupat, ce-și stăpânește a sa minte, sălășluiește conștient de sine în cetatea cu nouă porți [trup], nefăcând și neîndemnând pe nimeni la fapte.

5:14. Stăpânul lumii nu crează nici simțul posesiunii pentru obiecte, nici făptuirea în zadar, nici atașamentul de roadele ei. Toate astea sunt create de viața care se zămislește perpetuu în materie.

5:15. Cel Atotputernic nu poartă răspunderea faptelor oamenilor, fie că sunt bune, fie că sunt rele. Oamenii se află în întuneric pentru că înțelepciunea este acoperită de neștiință.

5:16. Dar pentru aceia care au înlăturat neștiința prin aflarea lui Atman, această înțelepciune, ce strălucește precum Soarele, le dezvăluie Supremul.

5:17. Acela care se descoperă pe sine însuși ca fiind o conștiință, care este contopit în Atman, care are credință numai în Domnul și caută scăpare doar în El — acela are parte de Mântuire, având păcatele șterse de această înțelepciune ce îl izbăvește.

5:18. Înțeleptul îi privește pe toți la fel — fie că este învățatul și smeritul brahman, sau un elefant, o vacă, un câine sau chiar mâncătorul de carne de câine.

5:19. Cei a căror minte este liniștită, cuceresc ciclul nașterii și al morții aici, pe Pământ. Brahman este neprihănit și există în pace. Așadar, cei ce sunt în pace Îl cunosc pe Brahman.

5:20. Cu o conștiință pură, neclintită, cel ce a aflat pe Brahman și s-a adâncit în El, nici nu se bucură la plăceri, nici nu se amărăște la neplăceri.

5:21. Acela care nu e legat prin plăcerea simțurilor de lumea din afară și își găsește bucuria în Atman — atunci, după ce el se unește cu Brahman, are parte de veșnica Fericire.

5:22. Bucuriile născute din contactele cu obiectele simțurilor sunt, cu adevărat, motiv de suferință, căci [așa cum] încep [se] și sfârșesc, o, Kaunteya! Înțeleptul nu își află fericirea în ele.

5:23. Cine reușește, aici pe Pământ, înainte de a se lepăda de trup, să se desfacă de legăturile lumești și de mânie, acela devine împăcat și fericit.

5:24. Cine găsește în sine însuși bucuria și lumina și nu în afară, acel yoghin poate afla esența lui Brahman și poate atinge Nirvana în Brahman.

5:25. La Nirvana în Brahman ajung acei înțelepți [rishis] care s-au purificat, s-au dezbărat de contrazicerile firii, au cunoscut pe Atman și s-au pus în slujba binelui tuturor.

5:26. Aceia care sunt mai presus de atracțiile lumești și de mânie, dedicându-se lucrărilor spirituale, supunându-și mintea și cunoscându-l pe Atman — ajung la Nirvana în Brahman.

5:27. Cine își desface indriile de lumea materială, îndreptând toate gândurile înlăuntrul său*, urmărind energiile care intră și ies [din trup]*,

5:28. cine își controlează simțurile, mintea, intelectul și conștiința, râvnește la Mântuire ca la cea mai înaltă țintă și se dezleagă de patimi, temeri și mânie, acela primește Mântuirea pe veci.

5:29. Acela care Mă cunoaște ca Supremul Ishvara, Cel ce primește cu plăcere toate jertfele și pocăințele, ca pe Acela Care este Prietenul Dezinteresat al tuturor ființelor, acela atinge pacea deplină!

Astfel, în Upanișadele binecuvântatei Bhagavad Gita — Știința Eternului, Scriptura despre yoga — are loc a cincea conversație între Sri Krishna și Arjuna, intitulată:

Yoga renunțării.