BHAGAVAD GITAcu comentariiEditare și comentarii Traducere în limba română Bhagavad Gita, — sau, în traducere din sanscrită, Cântarea lui Dumnezeu — este cea mai importantă parte din poemul epic indian, Mahabharata. Aceasta descrie evenimente care au avut loc acum 5000 de ani. Bhagavad Gita este o lucrare filozofică grandioasă, care a avut în istoria Indiei un rol similar celui avut de Noul Testament în istoria țărilor de cultură europeană. Ambele cărți proclamă cu putere principiul Iubire–Bhakti ca bază a dezvoltării spirituale a omului. Bhagavad Gita ne înfățișează de asemenea răspunsuri complete la unele întrebări fundamentale ale filozofiei, cum ar fi: ce este omul, ce este Dumnezeu, care este menirea vieții umane și care sunt principiile evoluției umane. Personajul principal din Bhagavad Gita este Krishna — un prinț din India și Avatar — întruparea unei Părți a Creatorului, Care a transmis oamenilor, prin Krishna, cele mai înalte principii spirituale. În Bhagavad Gita sunt expuse adevăruri filozofice sub forma unui dialog între Krishna și prietenul Său Arjuna, purtat înaintea unei bătălii. Arjuna s-a pregătit pentru acest război drept. Cu toate acestea, când a sosit ziua bătăliei iar Arjuna, împreună cu armata sa, s-au aflat în fața armatei din tabăra opusă, el a recunoscut în rândul acestora propriile sale rude și foști prieteni. Arjuna, fiind chemat la război de Krishna, a început să se îndoiască de dreptul său de a participa în această luptă. El a împărtășit aceste îndoieli cu Krishna. Krishna l-a dojenit: privește câți oameni s-au adunat aici să-și pună viața în mâinile tale! Lupta este inevitabilă*. Cum poți tu, cel ce a adus acești oameni aici să moară, să-i lași în ultimul moment!? Din moment ce tu, un luptător adevărat, ai pornit la bătălie, atunci luptă pentru cauza cea dreaptă. Și înțelege că viața fiecăruia, petrecută într-un corp, nu este decât o scurtă perioadă din adevărata viață! Omul nu constă dintr-un corp și nu moare odată cu moartea corpului. Și, din această perspectivă, nimeni nu poate ucide și nimeni nu poate fi ucis! Arjuna, intrigat de aceste cuvinte ale lui Krishna, I-a pus din ce în ce mai multe întrebări. Iar din răspunsurile lui Krishna, a devenit clar că Drumul spre Perfecțiune nu este facilitat de ucidere, ci de Dragoste — la început dragoste pentru aspectele manifestate ale lui Dumnezeu — Absolutul iar mai apoi pentru Creatorul Însuși. Aceste răspunsuri ale lui Krishna reprezintă esența din Bhagavad Gita, una dintre cele mai mărețe cărți care există pe Pământ, prin profunzimea înțelepciunii și prin amploarea cu care problemele fundamentale sunt analizate. Există mai multe traduceri pentru Bhagavad Gita în limba rusă. Printre acestea, traducerea făcută de către A.Kamenskaya și I. Mantsiarly [38] reproduce cel mai bine aspectul meditativ al aserțiunilor lui Krishna. Cu toate acestea, traducerea multor versuri din această operă, este incompletă. Traducerea făcută de V.S.Sementsov [57] este o încercare reușită de a reproduce structura poetică a textului sanscrit Bhagavad Gita. Totuşi, acuratețea acestei traduceri în anumite cazuri a lăsat de dorit. Avantajul traducerii oferită de Societatea pentru Conștiința lui Krishna constă în faptul că este însoțită de textul în sanscrită (incluzând transliterația). Cu toate acestea, conținutul său este foarte distorsionat. Traducerea apărută sub îngrijirea lui B.L.Smirnov [59] se presupune, potrivit intenției traducătorilor, a fi foarte exactă. Cu toate acestea, limbajul folosit este oarecum “sec”. Din păcate, în toate traducerile menționate mai sus, multe dintre afirmaţiile importante ale lui Krishna nu au fost înțelese de autori și, prin urmare, au fost tălmăcite incorect. O astfel de eroare comună este interpretarea cuvântului Atman ca fiind “mai mic decât cel mai mic” și nu ca fiind “mai subtil decât cel mai subtil”; sau traducerea cuvântului buddhi prezentat ca “minte supremă, “gândire pură” etc., în loc de “conștiință”. Numai traducătorii ce au atins cele mai avansate niveluri de yoga pot evita astfel de erori. Prezentăm aici cititorilor o nouă ediție a traducerii Bhagavad Gita, realizată prin grija redactorului acestei cărți.
|
| ||||||||
|